Bucuresti

De mult mi-am dorit sa ajung la Gradina Botanica din Bucuresti deoarece auzisem ca este un fel de parc dar mult mai frumos. Zis si facut dar cum vremea de la inceputul anului nu prea a tinut cu noi cei din capitala de cate ori venea week-endul si imi planificam sa ajung ia uite norii pe cer si cel putin cativa stropi de ploaie.
Intr-un final week-eendul trecut sambata am ajuns si eu sa imi pun in aplicare planul maret darn u inainte de a ma documenta chiar de pe site-ul official al gradinii Botanice ca sa stiu ce am de vazut.
Gradina Botanica din Bucuresti a fost infiintata ca institutie in anul 1860, pe langa Facultatea de Medicina si Farmacie, la initiativa doctorului Carol Davila, in urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Gradina Botanica se inaugureaza la 5 noiembrie 1860. Ocupa o suprafata relativ mica (7 ha), localizata in partea stanga a Soselei Cotroceni. Amenajarea adecvata a acestui spatiu, ca baza didactica si de cercetare, a fost realizata sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei institutii.
In anul 1874, Gradina Botanica a fost mutata de pe vechiul amplasament in centrul orasului, pe terenurile palatului Vasile Sutu situate in fata Universitatii. In acelasi an, institutia a trecut in componenta Universitatii din Bucuresti, functionand pe langa Facultatea de Stiinte si avandu-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brandza. Conditiile improprii dezvoltarii unei gradinii botanice l-au determinat pe marele botanist sa intreprinda numeroase demersuri pentru a obtine un teren adecvat reamenajarii institutiei. In anul 1884, actiunile sale au fost incununate de success.
ORGANIZARE
Gradina Botanica din Bucuresti este organizata pe sectoare: unele sunt amplasate in aer liber, fiind populate cu plante anuale sau perene, rezistente la conditiile iernilor de campie, altele sunt amplasate in spatii acoperite in care plantele vii sau conservate in diverse moduri sunt protejate cu grija.
SECTOARE EXTERIOARE

SECTORUL DECORATIV, este amplasat la intrarea in Gradina Botanica, se intinde pe o suprafata de circa 5000 mp. si a fost infiintat in anul 1956. Rolul lui este de a asigura tot timpul anului un decor atat prin diversitatea si culoarea florilor cat si prin formele de crestere si coloritul frunzelor unor plante. Cumuleaza in acest sens aproximativ 500 de specii de plante lemnoase si erbacee, cultivate in grupe mari sau pe pajisti extinse, astfel dispuse incat sa incante vizitatorul inca de la primii pasi.
SECTORUL PLANTE MEDITERANEENE cuprinde peste 100 de specii cu origine mediteraneana, dintre care unele se regasesc si in flora spontana a tarii noastre, in regiuni cu climat asemanator cum ar fi sudul Dobrogei, al Olteniei si Banatului.
SECTORUL GRADINA ITALIANA organizat in forme geometrice este localizat in imediata apropiere a Institutului Botanic, intre doua alei cu castani impunatori si platani tineri. Sectorul este reprezentat de un parter gazonat, de forma dreptunghiulara, prevazut cu extremitati rotunjite. In centrul gradinii italiene este situat un bazin, avand de asemenea forma dreptunghiulara si fiind strajuit de o parte si de alta de forme globuloase mari de Buxus sempervirens. Prin caracteristicile constructiei sale, bazinul ofera un spatiu optim de dezvoltare atat pentru unele specii de plante acvatice cat si palustre. Prin amplasare, deschidere, eleganta indusa de geometria aranjamentelor vegetale, acest sector ofera vizitatorilor un loc de repaus placut si relaxan
SECTORUL FLORA DOBROGEI este localizat pe o colina, ca simbol al reliefului predominant din Dobrogea. O serie de specii rare si caracteristice, adaptate la conditiile specifice de clima ale acestei regiuni sunt cultivate pe platoul si pe versantii acestei coline. In partea superioara se regasesc speciile lemnoase iar catre baza, specii de plante erbacee.
SECTORUL MUNTII CARPATI reda in miniatura lantul Carpatic cu flora sa erbacee, arbustiva si arboricola. Speciile sunt grupate aici pe zone de vegetatie. In zona padurilor de foioase intalnim cer, garnita , gorun, fag , mesteacan, carpen precum si arbusti ca alun, corn, sanger, paducel etc. Zona padurilor de conifere este resprezentata de brad , molid , pin, ienupar.
SECTORUL COLINA CONIFERELOR cu cascada reprezinta o zona de atractie semnificativa pentru publicul vizitator. Sectorul insumeaza atat conifere autohtone, cat si din alte zone ale globului, cum este monumentalul chiparos de balta , originar din America de Nord, aclimatizat foarte bine in Gradina Botanica din Bucuresti. Conditia esentiala a persistentei acestui sector este reprezentata de functionarea cascadei. Apa pe care o aduce asigura coniferelor umiditatea atmosferica necesara, alimentand totodata lacul de joasa adancime situat la baza cascadei, acoperit de nuferi si marginit de palcuri de chiparos de balta. Adaptati sa traiasca in zonele mlastinoase in care accesul aerului spre sistemul radicular este limitat, acesti arbori sunt dotati cu radacini respiratorii de dimensiuni impresionante, care se ridica spre atmosfera si se oglindesc cu formele si dimensiunile lor ciudate in apa lacului.
ROSARIUM , un sector in care trandafirii uimesc prin diversitatea formelor si culorilor, ocupa o suprafata de aproximativ 0.7 ha si a fost reamenajat incepand cu anul 1976. Insumeaza in momentul de fata aproximativ 130 de soiuri cu talie diferita (inalti, de talie joasa si pitici), cu flori solitare sau grupate in inflorescente bogate (soiul "˜Floribunda'), cu o paleta coloristica ampla si cu arome suave. .Distribuite in ronduri sau grupate dupa armonia si contrastul de culori, aceste plante incanta privirea vizitatorului de la inceputul verii si pana toamna tarziu.
COLECTIA DE IRIS este situata in apropierea rozariului, cuprinde 7 specii si peste 100 de soiuri de Iris germanica.
SECTORUL PLANTE UTILE se afla in imediata apropiere a serelor de expozitie. Cea mai mare parte este reprezentata de specii cu utilizari in medicina populara sau pentru obtinerea unor produse farmaceutice. Pe langa acestea, aici se cultiva plante furajere, melifere, zaharifere, amidonoase, oleaginoase, taninifere, tinctoriale, cromatice, plante utilizate pentru obtinerea fibrelor textile, a hartiei, plante pentru bauturi.In prezent in sectorul plantelor utile se cultiva 320 taxoni. Unii dintre acestia se pastreaza in colectie inca de la organizarea sa in forma actuala (anii '60) sau au fost introdusi cu foarte multi ani in urma. Taxonii de origine europeana sau eurasiatica sunt predominanti, majoritatea fiind prezenti si in flora spontana a tarii noastre
SECTOARE INTERIOARE
Serele de expozitie sau serele mari pun la dispozitia vizitatorilor o diversitate de specii de plante din cele mai diferite zone ale Terrei. Conditiile speciale de temperatura si umiditate de care beneficiaza in aceste spatii interioare, faciliteaza dezvoltarea si perpetuarea lor. Cele opt compartimente existente, cu destinatii precis stabilite inca de la proiectare, adapostesc colectii de plante grupate in functie de conditiile ecologice specifice mediului lor natural: colectia de palmieri, de ficusi, de filodendroni, orhidee, ferigi exotice, plante subtropicale, plante tropicale de apa si de zone umede, plante suculente, cactusi, bromelii.
Pavilionul central al serei este Palmariul, cu o suprafata de aproximativ 600 mp si o inaltime de 18,5 m este destinat colectiilor de plante inalte: palmieri, ficusi, filodendroni, liane de talie mare..
Colectia de palmieri include peste 40 de specii originare din China, India, California, Africa, Indochina etc.
Din Palmariu se trece in Compartimentul Orhideelor care adaposteste 36 de specii de orhidee deosebit de frumoase, cu flori de forme si culori diferite, prin care natura, uimeste inca o data sufletul vizitatorului.Tot aici se pot admira diferitele specii de Dracaena, Begonia, Anthurium, Peperomia etc.
Urmatorul compartiment, Compartimentul Ferigilor Exotice, adaposteste o frumoasa si bogata colectie, cu specii din aproape toate zonele calde ale globului.
Marea diversitate a lumii vegetale se dezvaluie in continuare vizitatorului in urmatorul compartiment, Compartimentul Plante Mediteraneene, Subtropicale. Rondul central este populat cu specii de citrice (lamai, portocali, grape-fruit si mandarini) de dimensiuni mari, care incanta prin parfumul florilor, bogatia si coloritul fructelor. In zonele laterale ale compartimentului se gasesc plante cu valoare ornamentala si economica, precum arborele de cafea, maslinul , dafinul , arborele de camfor, cateva varietati de camelii si alte specii decorative .
Deosebit de spectaculos prin bogatia de forme si culori a speciilor componente este Compartimentul Plante de apa - tropicale. Bazinul central adaposteste o colectie de nuferi tropicali . Marginea bazinului este strajuita de plante mari, specii originare din Polinezia. Datorita conditiilor de temperatura si umiditate adecvate, in acest compartiment sunt gazduite si plantele carnivore.
Compartimentul Plante suculente si Compartimentul Cactusilor adapostesc plante ce atrag prin aspectul lor bizar, determinat de prezenta metamorfozelor foliare si caulinare, induse de necesitatea adaptarii si supravietuirii in conditii de seceta. Sunt plante de zone aride si desert.
In Compartimentul Cactusilor se regasesc specii de cele mai variate forme si dimensiuni.
Ultimul compartiment al complexului de sere de expozitie este Compartimentul Bromelii.Sunt peste 45 de specii. Dispuse in aranjamente decorative pe trunchiuri de copaci sau suporturi speciale, aceste plante uimesc atat prin forma, consistenta si culoarea frunzelor, prin dimensiunile inflorescentelor si culorilor florilor, cat si prin sistemul lor particular de aprovizionare cu apa.
Serele vechi, construite dupa modelul serelor de la Liege, in perioada 1889-1891, pe o suprafata de 760 mp sunt cele mai vechi sere din tara. In momentul de fata sunt utilizate atat pentru obtinerea materialului vegetal necesar intretinerii serelor de expozitie, cat si pentru mentinerea si perpetuarea unor specii, care necesita conditii speciale de intretinere si nu pot fi puse la dispozitia vizitatorilor.
Serele de Productie sunt sere semiingropate, in care se produce materialul vegetal necesar popularii unor spatii exterioare ale Gradinii Botanice.
Herbarul Central (BUC) a fost infiintat in anul 1882 de catre profesor dr. D. Brandza. Cea mai mare parte a ars in urma bombardamentului din 4 Aprilie 1944. Au fost salvate de la incendiu in principal grupele de plante inferioare
Biblioteca poseda pana in prezent aproximativ 9000 de exemplare cu 300 titluri de publicatii periodice, circa 2000 de carti si numeroase extrase. A fost constituita pe baza schimburilor interne si internationale pe care le are Gradina Botanica cu peste 250 de parteneri. Publicatia oferita la schimb de catre Gradina Botanica "D. Brandza" este Acta Horti Botanici Bucurestiensis, ajunsa la cel de-al 28-lea volum. Aceasta cuprinde lucrari stiintifice realizate de cercetatori si biologi de la Gradina Botanica, de cadre didactice din Facultatea de Biologie, de specialisti din alte gradini botanice si centre universitare.
Seminteria este sectorul prin intermediul caruia se fac schimburile de materiale vegetale (seminte si plante vii) cu institutiile similare din tara si din strainatate. Acest schimb este facilitat de publicarea anuala a Delectus Seminum care este expediat la 262 parteneri externi si 12 parteneri interni.
MUZEUL BOTANIC
Muzeul Botanic a fost infiintat de catre Prof. Dr. Dimitrie Brandza in anul 1882 si de-a lungul timpului a suferit o serie de transformari:
• initial era amplasat in Palatul Universitatii, apoi odata cu construirea Institutului Botanic de la Cotroceni se inaugureaza in 1891 un nou Muzeu Botanic in Gradina Botanica. Acesta este insa distrus in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial;
• in anul 1960 Prof. Dr. docent Ion T. Tarnavschi, directorul gradinii botanice construieste cu ocazia centenarului un nou Institut Botanic, iar la parterul sau organizeaza un Muzeu Botanic multidisciplinar, dar care era accesibil numai cadrelor didactice sI studentilor de la Facultatea de Biologie;
• in 1964, Prof. I. T. Tarnavschi in colaborare cu biolog Andreea Danescu organizeaza o Expozitie-Muzeu ce cuprindea iconografiile plantelor cultivate si spontane din Romania. Acest muzeu a functionat pana la cutremurul din 4 martie 1977;
• din 1977 muzeul se extinde de la 2 camere la 22 de sali/biotopuri si este organizat pe baza principiilor ecologice de Dr. G. A. Nedelcu. Fiecare camera este conceputa ca un biotop bine determinat. S-a aplicat, pentru prima data intr-un Muzeu Botanic, zonarea sI etajarea vegetatiei, fiind subliniata unitatea lumii vii, biotopurile cuprinzand si reprezentantii lumii animale caracteristici si ei acestor etaje si zone de vegetatie.
In Muzeu sunt prezente colectii de plante uscate, presate, conservate in alcool sau formol si sub forma de mulaje.
Mie personal pot spune ca mi s-a parut o experienta interesanta doar ca din cate citisem si asa cum am observat viata in gradina Botanica incepe prin iunie asa ca am de gand sa revin.

105 imagini in total la aceasta impresie