Truva

Am vizitat anul trecut Troia, legendara cetate a lui Homer.

Desi nu era in traseul nostru - am plecat cu autocarul din Romania si ne indreptam spre Kusadasi, iar cele peste 30 de ore de drum ne-au epuizat efectiv - la insistentele unei parti din echipaj,am facut totusi o mica oprire.

Troia se afla imediat langa orasul Canakkale, langa stramtoarea Dardanele. Noi am ajuns in Canakkale dimineata, era inca intuneric, si ne-am asezat linisiti autocarul la rand pentru a urca pe feribot.

A fost primul impact pe care l-am avut cu Turcia si strazile lor pline de gunoaie si mucuri de tigari- nu exista nici un cos de gunoi, practic maximul de organizare insemna sa arunci gunoiul la baza unui stalpisor sau a unui copac din mijlocul strazii, de unde gunoierii aveau sa il ridice zilnic. Ciudat , oricum...

Am trecut cu feribotul in Asia, si din nefericire pentru mine mi-am petrecut jumatate de drum la rand la toaleta vasului. Sfat : daca puteti sa va rezolvati problemele inainte sau dupa ar fi perfect.

Afara se lumina si o statuie reprezentand un cal urias, calul troian, evident, ne-a facut pe unii dintre noi sa tanjim la vizitarea locului original al povestii ecvestre.
S-au facut presiuni si autocarul s-a oprit la portile Troiei unde am stat vreme de 2 ore, pentru ca programul de vizitare incepea abia la ora 9 ( sau 10) si spre deosebire de trecut cand situl a fost jefuit sistematic, acum este bine pazit. Inainte sa se deschida am putut sa ne incercam talentele de negociatori - pe care daca nu le ai sau doresti sa le dezvolti, in Turcia e momentul, deoarece aproape toate magazinele si cu siguranta toti comerciantii mici negociaza pretul- deoarece la intrare in sit sunt multe tonete de suveniruri. Si acum regret ca nu mi-am luat un magnet de frigider cu Troia.

Intrarea costa 8 euro sau 10 de persoana si aveai voie sa intri cu autocarul intr-o parcare interioara.

Prima atractie : calul troian. Un ditamai calul de lemn, din zilele noastre evident , un fel de Kids Land mai ciudat, plin de turisti care isi scoateau capetele prin gemuletele inguste. Ne-am urcat si ne-am bucurat si noi de statutul de vedeta din cal.

A doua atractie : un mic muzeu, o prezentare a catorva harti, povestiri si obiecte arheologice.

Dupa aceste doua opriri incepea drumul prin sit.

Excavarile au inceput de la sfarsitul secolului 19, cand Heinrich Sclimenann, marcat de povestea Troiei inca din copilarie - de la 8 ani !- si incurajat de convingerea ca o va gasi, in ciuda convingerilor istoricilor critici moderni ca Troia si Raboiul troian sunt doar legende, a ajuns in zona. Insa desi a trecut atat de mult timp cea mai mare parte a sitului este inca neexcavata. Mai mult de jumatate se afla inca sub pamantul secetos al Dealului e la Hisarlik.

Prin sit, vedeai pancarte cu numarul orasului- deoarece aici au fost descoperite mai multe asezari construite succesiv una peste cealalata, ele au primit diverse numere, de exemplu Troia VII este banuita a fi Troia lui Homer, in total sunt 9 de la I pana ala IX.

Printre lucrurile care te intriga este distanta mare de la asezare pana la mare ( aproximat 15 km ) comparativ cu imaginea luptei care se petrecuse aproape de mare - doar am vazut cu totii filmul Troia...

Din pacate nu am avut un ghid al nostru asa ca mare lucru nu am inteles din plimbarea printre ruine. Mai ales ca nu sunt ruine ca la Pompei de exemplu, sau ca la Acropole... Sunt ruine care au nevoie de explicatii - macar daca ar fi fost niste pancarte. La un moment dat am prins un ghid al unui alt grup si ne-am lipit si noi, dar din pacate am primit putine informatii.

Situl arheologic este totusi destul de slab prezentat, pare abandonat.

Se pare ca si metodele de excavare folosite in trecut au fost foarte dure si au distrus multe din dovezile asezarilor de dupa Troia VII.

Ce sa spun ...daca ajungeti in zona puteti face o oprire, dar daca nu o faceti va puteti uita la pozele mele si veti vedea cam ce ati pierdut.. Oricum nu va recomand vizitarea sitului fara ghid pentru ca veti fi ca si mine dezamagiti.

66 imagini in total la aceasta impresie