Ierusalim

Camera Cinei cele de Taina - cinstita ca loc in care a fost savarsita Cina cea de Taina - este o camera aflata la etajul unei case din Ierusalim. Acest loc este identificat ca fiind acelasi cu "camara de sus" in care Hristos a mancat cu Apostolii Sai ultima cina. Aceasta camera se afla situata deasupra Mormantului lui David, in apropierea Abatiei Adormirii Maicii Domnului, de pe Muntele Zion.
Sfantul Apostol si Evanghelist Matei consemneaza astfel evenimentul Cinei: "In cea dintai zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus si L-au intrebat: Unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile? Iar El a zis: Mergeti in cetate, la cutare si spuneti-i: Invatatorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Mei. Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus si au pregatit Pastile.
Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici. Si pe cand mancau, Iisus a zis: Adevarat graiesc voua, ca unul dintre voi Ma va vinde. Si ei, intristandu-se foarte, au inceput sa-I zica fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, raspunzand, a zis: Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, insa, acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela daca nu se nastea. Si Iuda, cel ce L-a vandut, raspunzand a zis: Nu cumva sunt eu, Invatatorule? Raspuns-a lui: Tu ai zis.
Iar pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este trupul Meu. Si luand paharul si multumind, le-a dat, zicand: Beti dintru acesta toti, Ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor. Si va spun voua ca nu voi mai bea de acum din acest rod al vitei pana in ziua aceea cand il voi bea cu voi, nou, intru imparatia Tatalui Meu. Si dupa ce au cantat laude, au iesit la Muntele Maslinilor." (Matei 26, 17-30)
Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu consemneaza urmatoarele: "Iar in ziua cea dintai a Azimilor, cand jertfeau Pastile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiesti sa gatim, ca sa mananci Pastile? Si a trimis doi din ucenicii Lui, zicandu-le: Mergeti in cetate si va va intampina un om, ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el. Si unde va intra, spuneti stapanului casei ca Invatatorul zice: Unde este odaia in care sa mananc Pastile impreuna cu ucenicii Mei? Iar el va va arata un foisor mare asternut gata. Acolo sa pregatiti pentru noi. Si au iesit ucenicii si au venit in cetate si au gasit asa precum le-a spus si au pregatit Pastile.
Iar facandu-se seara, a venit cu cei doisprezece. Pe cand sedeau la masa si mancau, Iisus a zis: Adevarat graiesc voua ca unul dintre voi, care mananca impreuna cu Mine, Ma va vinde. Ei au inceput sa se intristeze si sa-I zica, unul cate unul: Nu cumva sunt eu? Iar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care intinge cu Mine in blid. Ca Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vandut Fiul Omului. Bine era de omul acela daca nu s-ar fi nascut.
Si, mancand ei, a luat Iisus paine si binecuvantand, a frant si le-a dat lor si a zis: Luati, mancati, acesta este Trupul Meu. Si luand paharul, multumind, le-a dat si au baut din el toti. Si a zis lor: Acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa. Adevarat graiesc voua ca de acum nu voi mai bea din rodul vitei pana in ziua aceea cand il voi bea nou in imparatia lui Dumnezeu. Si dupa ce au cantat cantari de lauda, au iesit la Muntele Maslinilor." (Marcu 14, 12-27)
Sfantul Apostol si Evanghelist Luca vorbeste mai pe larg despre evenimentul Cinei, insa detaliile sunt asemanatoare cu ale celorlalti evanghelisti. "Si a sosit ziua Azimelor, in care trebuia sa se jertfeasca Pastile. Si a trimis pe Petru si pe Ioan, zicand: Mergeti si ne pregatiti Pastile, ca sa mancam. Iar ei I-au zis: Unde voiesti sa pregatim? Iar El le-a zis: Iata, cand veti intra in cetate, va va intampina un om ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el in casa in care va intra. Si spuneti stapanului casei: Invatatorul iti zice: Unde este incaperea in care sa mananc Pastile cu ucenicii mei? Si acela va va arata un foisor mare, asternut; acolo sa pregatiti. Iar, ei, ducandu-se, au aflat precum le spusese si au pregatit Pastile.
Si cand a fost ceasul, S-a asezat la masa, si apostolii impreuna cu El. Si a zis catre ei: Cu dor am dorit sa mananc cu voi acest Pasti, mai inainte de patima Mea, Caci zic voua ca de acum nu-l voi mai manca, pana cand nu va fi desavarsit in imparatia lui Dumnezeu. Si luand paharul, multumind, a zis: Luati acesta si impartiti-l intre voi; Ca zic voua: Nu voi mai bea de acum din rodul vitei, pana ce nu va veni imparatia lui Dumnezeu. Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat lor, zicand: Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi; aceasta sa faceti spre pomenirea Mea. Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi.
Dar iata, mana celui ce Ma vinde este cu Mine la masa. Si Fiul Omului merge precum a fost oranduit, dar vai omului aceluia prin care este vandut! Iar ei au inceput sa se intrebe, unul pe altul, cine dintre ei ar fi acela, care avea sa faca aceasta? (...) Si, iesind, s-a dus dupa obicei in Muntele Maslinilor, si ucenicii l-au urmat. (Luca 22, 7-39)
Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan spune foarte putin despre locul Cinei, el consemnand doar urmatoarele detalii: "Iar inainte de sarbatoarea Pastilor, stiind Iisus ca a sosit ceasul Lui, ca sa treaca din lumea aceasta la Tatal, iubind pe ai Sai cei din lume, pana la sfarsit i-a iubit. Si facandu-se Cina, si diavolul punand in inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca sa-l vanda, Iisus, stiind ca Tatal I-a dat Lui toate in maini si ca de la Dumnezeu a iesit si la Dumnezeu merge, S-a sculat de la Cina, S-a dezbracat de haine si, luand un stergar, S-a incins cu el. Dupa aceea a turnat apa in vasul de spalat si a inceput sa spele picioarele ucenicilor si sa le stearga cu stergarul cu care era incins." (Ioan 13, 1-5)
Cina cea de Taina - autenticitatea istorica a locului biblic
Locul savarsirii Cinei celei de Taina este imposibil de aflat din putinele detalii ale Evangheliei, acestea numind locul prin cuvinte foarte simple si generale. Istoricii considera ca actualul loc, care este cinstit drept "camara a Cinei celei de Taina", nu este cel autentic, cladirea in care se afla acesta fiind ridicata in secolul al XII-lea. In orice caz, cladirea se crede ca este ridicata peste sau in apropiere de originalul loc biblic.
Sub podeaua cladirii actuale se afla lespezi bizantine si romane care merg in timp pana in secolul al II-lea - minim. Este posibil ca ceea ce se cunoaste sub numele de "micuta biserica a lui Dumnezeu" existenta pe Muntele Zion in anul 130 - conform mentiunii lui Epifanie de Salamina - se afla pe acest loc.
Pericolele si persecutiile din vremea secolului al II-lea au exclus posibilitatea crestinismului de a inaugura un nou loc sfant in zona. Dar, este logic faptul ca daca in anul 130, pe acest loc se afla deja o mica biserica, aceasta avea deja o importanta in istoria crestinismului de pana atunci. In acea vreme, aceasta zona a orasului era una foarte populata, astfel, este posibil ca un crestin instarit sa-si fi donat casa spre a fi folosita pe post de biserica.
Biserica de pe Muntele Zion din Ierusalim a fost reconstruita in secolul al IV-lea, imediat dupa incetarea persecutiilor. Aceasta era cunoscuta in acea vreme sub numele de "Biserica de sus a Apostolilor" - "de sus" se refera la inaltimea locului, probabil un etaj sau loc mai inalt.
Aceasta numire a bisericii, conform traditiei, se referea la "camera de sus" in care Apostolii erau adunati in momentul Pogorarii Sfantului Duh (Faptele Apostolilor 1, 13; 2, 1). Sfanta Traditie a localizat aceasta camara, aflata pe Muntele Zion, drept loc al Pogorarii Sfantului Duh inca din anul 348, odata cu mentionarea acestuia de catre Sfantul Chiril al Ierusalimului.
In secolul al V-lea biserica era numita "Zion, Mama tuturor Bisericilor", tot in aceasta vreme avand loc si identificarea locului cu camara Cinei celei de Taina. Aceasta concluzie a parintilor a fost o urmare fireasca a credintei conform careia camara Cinei celei de Taina este totuna cu camara Pogorarii Sfantului Duh - ambele evenimente au avut loc intr-o "camara de sus".
Istoric
Biserica de factura bizantina existenta pe acest loc a fost distrusa de un incendiu in anul 614, ca urmare a atacului persan. Dupa restaurare, aceasta a fost distrusa din nou in anul 965. Biserica se afla in ruine in momentul in care cruciatii au ajuns in Ierusalim. Biserica a fost aleasa de cruciati, alaturi de alte cateva locuri, pe post de resedinta a acestora, mai inainte de a ocupa definitiv orasul, in luna iulie a anului 1099.
Actuala cladire in care se afla camara Cinei celei de Taina a fost construita de catre cruciati in secolul al XII-lea, ca parte atasata Bisericii Sfintei Fecioare din Zion. Aceasta camara este locul in care se inchina astazi pelerinii ajunsi pe aceste meleaguri sfinte.
Biserica cruciatilor a devenit, in scurt timp, una dintre cele mai instarite dintre bisericile aflate in Ierusalim.
Buna starea acesteia a tinut atata timp cat cruciatii au locuit in oras, dupa plecarea acestora, biserica ajungand din nou in ruina. De pe la jumatatea secolului al XIII-lea, peretii si pietrele ramase din vechea biserica au fost furate pe post de materiale de constructii.
Renasterea bisericii de pe Muntele Zion se datoreaza calugarilor franciscani, care au restaurat in intregime locul, in secolul al IV-lea. Acestia au infiintat aici o manastire franciscana care a functionat pana in anul 1552.
Camera Cinei celei de Taina a fost transformata in moschee de catre otomani, in anul 1524. Acestia si-au aratat interesul fata de cladire nu atat pentru camara de sus, incarcata cu o puternica traditie crestina, cat pentru parterul cladirii, identificat cu Mormantul Regelui David - "Profetul David" intalnit si in traditia musulmana.
Camara de Sus, aflata la etajul cladirii, este o camara simpla, neiesind in evidenta cu nimic intre cladirile din jur. La aceasta se ajunge din drumul principal ce strabate Muntele Zion, trecand pe sub un portal ce impodobeste intrarea. Odata ajuns in curtea interioara a casei, imediat pe partea stanga se afla o serie de trepte ce urca la primul etaj. Curtea interioara, o fosta casa de pelerinaj ajunsa mai tarziu casa otomana, este in prezent folosita de evrei.
Camara Cinei celei de Taina este o camera simpla, rectangulara, complet goala, in aceasta iesind in vedere doar coloanele ce ii sustin tavanul boltit si frumos lucrat. Capitelurile aflate in capatul coloanelor apartin in mare parte secolului al XII-lea, fiind lucrate in stilul gotic - urmare a ocupatiei cruciate.
Imediat in dreapte usii de intrare, pe perete, se afla urma de pictura din secolul al XIV-lea, insa acestea au devenit greu de observat. Capatul estic al camerei gazduia un altar si un cor, acestea au fost insa distruse in momentul in care, peste Mormantul lui David, aflat la parter, s-a construit un dom.
Camera pastreaza inca urme ale moscheei de aici. Cele mai insemnate sunt fereastra otomana, cu inscriptii in limba araba, si "mihrab-ul" frumos sculptat - un fel de altar ridicat pe un perete al camerei ce indica directia spre Mecca. Tot aici se mai gasesc si doua inscriptii arabe pe doua placute din zid si un dom levantin.
Scarile aflate in coltul sud-vestic al camerei (blocate) duceau odata in partea de jos a cladirii, langa Mormantul lui David. Domul frumos lucrat de deasupra scarilor este sustinut de patru coloane de marmura. Capitelurile acestora infatiseaza pelicani care isi sfasie trupul pentru a-si hrani puii - acesta este un simbol al dragostei si al jertfei de sine des intalnit in arta crestina.
Sursa : crestinortodox.ro

17 imagini in total la aceasta impresie