Ierusalim

Zidul Plangerii este locul din Ierusalim cel mai iubit de evreii din intreaga lume.

Situat in partea de vest a cetatii, la mar­ginea Muntelui Templului (moscheea de sub cupola aurie), Zidul Plangerii se afla la intersectia a doua mari culturi si credinte: cea evreiasca si cea musulmana. Zidul ramas din vechiul Templu este cel mai sfant loc al evreilor deoarece acesta este tot ce a mai ramas din Templul lui Solomon.

Acest loc este cunoscut sub mai multe nume: Zidul de Vest, Zidul Plangerii, Kotel. In vechile texte ebraice, locul este numit cel mai adesea "zidul de vest", insa nu se stie exact daca referinta viza zidul actual ori un altul, din Templu, care astazi nu mai exista. Termenul de "Zidul Plangerii" apare abia prin secolul al XIX-lea, in literatura engleza. Acest ultim nume l-a capatat, din traditia evreilor de a veni aici si a deplange starea Ierusalimului si daramarea Templului Sfant.

Templul lui Solomon a fost construit in secolul al X-lea i.Hr. si distrus de babilonieni in anul 586. Cel de-al doilea Templu a fost terminat si inchinat in anul 516. In jurul anilor 19-37 i.Hr., regele Irod cel Mare a initiat o imensa lucrare de extindere a Muntelui Templului. El a extins artificial platforma muntelui, rezultatul fiind un imens platou. S-au construit patru ziduri in jurul esplanadei, pentru sustinerea ansamblului edificiului. Zidul actual este de fapt peretele vestic de sustinere a platformei artificiale, pe care se inalta Templul. Maretul templu, care adapostea Chivotul Legii, a fost distrus in anul 70, de catre romani.
Zidul se ridica in sectorul oriental al Orasului Sfant cucerit si anexat Israelului in timpul razboiului din iunie 1967. El este situat la nivelul inferior al Esplanadei Moscheilor, al treilea loc sfant al Islamului, dupa Meca si Medina. Zidul Plangerii este cea mai sensibila zona a Ierusalimului, sfanta atat pentru evrei, cat si pentru musulmani.
Mare parte din zidul lung de 488 de metri este subterana si se intinde in orasul vechi.

Zidul are o inaltime de 32 de metri, din care doar 19 sunt la vedere, si cuprinde un numar de 45 de randuri de piatra, dintre care 28 la suprafata solului, iar 17 dedesubt.

Primele sapte straturi de piatra sunt asezate inca din perioada lui Irod cel Mare. Urmatoarele patru niveluri de piatra au fost asezate in secolul al VII-lea, iar urmatoarele 14 straturi au fost puse in perioada de dominatie otomana, fiind atribuite lui Sir Moses Montefiore (1866). Ultimele trei straturi au fost asezate de catre Muftii din Ierusalim, inainte de anul 1967.

La un moment dat, o parte din pietrele din Zidul Plangerii, cel mai important loc sacru al iudaismului, au inceput sa se sfarame, iar autoritatile au trebuit sa se ocupe de restaurarea obiectivului religios, pentru a proteja credinciosii care vin aici sa se roage. Avand peste sase milioane de vizitatori pe an, Zidul Plangerii este de departe cel mai frecventat obiectiv turistic israelian. In mod curios, pietrele originale, zidite in urma cu 20 de secole, au rezistat in timp, iar cele mai recente, mai mici, plasate in partea de sus a zidulu, dau semne grave de uzura. Pietrele din epoca mandatului britanic (1917-1948) se faramiteaza si trebuie sa fie restaurate.
Reparatiile risca sa provoace insa conflicte intre batranii intelepti. Potrivit unor numeroase interpretari ale legii iudaice, este interzis sa deplasezi, sa inlocuiesti sau sa repari pietrele din Zidul Plangerii. Marele rabin sefard Shlomo Amar a decretat in trecut ca lucrarile de reparare nu pot fi efectuate decat de evrei care s-au purificat intr-o baie rituala, la lumina zilei.
La principalele intrari spre Zidul Plangerii sunt instalate scanere. Unul dintre cele mai bune momente de vizitat Zidul Plan­gerii este in timpul sarbatorii Sabatului, de vineri seara pana sambata dimineata, cand evreii se aduna in piata imensa, citesc si danseaza pe cantece traditionale evreiesti pana la apusul soarelui.
Pe esplanada din fata Zidului Plangerii au loc, pe langa rugaciuni, evenimente foarte diverse: lunea si joia dimineata se desfasoara ceremonii in timpul carora baietii de 13 ani primesc majoratul religios;



vinerea seara, studentii celebreaza, la apusul soarelui, sosirea Sabatului; tinerii casatoriti vin sa se fotografieze, iar copiii din clasa I primesc aici prima lor biblie.
Credinciosii evrei plaseaza in spatiile dintre pietrele zidului biletele pe care isi scriu dorintele, in timp ce altii se roaga cu voce tare in cele mai diverse limbi.

De doua ori pe an, inainte de sarbatoarea Pastelor si inainte de Anul Nou evreiesc (in toamna) cei special alesi se duc la Zidul Plangerii si scot bucatelele de hartie indesate intre crapaturile acestuia, apoi le duc pe Muntele Maslinilor unde le ingroapa.
Rabinul si ajutoarele sale scot milioane de bucati de hartie din toate crapaturile zidului, pentru a face loc noilor rugaciuni. Rabinul spune ca ravasele continand rugaciuni sunt sfinte, cum sfinte sunt orice scrieri care contin Numele lui Dumnezeu sau adresate lui Dumnezeu.
In fiecare an, la data 9 aprilie, evreii comemoreaza distrugerea celor doua Temple.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Am avut ocazia sa particip la o ceremonie de majorat a unui baiat care a împlinit 13 ani. Am atasat poze de la acest eveniment.

37 imagini in total la aceasta impresie