Brasov

Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasovul este si un centru universitar de traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii.

Orasul este impartit in doua componente distincte: zona de influenta baroca care serpuieste la poalele Tampei si a masivului Postavaru si zona intinsa de blocuri si fabrici. Principala atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, inca plin de farmec, unde veti gasi o multime de case si obiecte vechi, in special pe filon religios.

Brasov, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al orasului Brasov se incadreaza in partea sudica a depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpatilor Orientali.

Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali, iar la contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele si culoarul piemontan Rasnov.

Clima municipiului Brasov are un specific temperat-continental caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme, media anuala fiind de 7,6 grade Celsius. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.

Date istorice:

Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV- lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei, (Corona, Kronstadt, Brasso), "orasul liber regal", unul dintre centrele economice si culturale ale Transilvaniei.

In vremea Renasterii, "Brasovul acestor timpuri iese in evidenta- fata de alte orase- prin cultivarea stiintelor", nota in 1548, marele umanist si reformator sas Johannes Honterus (1498-1549), intr-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii si bibliotecii infiintate de Honterus in 1541 - Studium Coronense - avea sa atraga elevi din toata Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasa la sasii din Tara Barsei, iar in 1547 Dieta Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale admise in Transilvania.

Intre 1639 si 1641, fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensive. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.

Transformarea dintr-un oras medieval intr-un oras modern a impus extinderea pe laturile de nord-est (inspre Brasovul Vechi si Blumana) si vest (inspre Schei), prin demolarea centurii fortificate a orasului care a inceput in anul 1857 (Poarta Strazii Portii si fortificatiile aferente), Poarta Strazii Negre (1873), Poarta Targul Cailor (1874), Bastionul Aurarilor (1886), Bastionul Curelarilor (1887). Vechile santuri de aparare, iazurile si baltile au fost umplute, s-au ridicat cladiri publice si administrative, scoli, cazarmi si vile, s-au amenajat parcuri si promenade.