Buzau

Municipiul Buzau, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat in zona centrala a judetului, pe malul drept al raului Buzau.
In partea de nord si nord-vest apare o rama de dealuri cu inaltimi cuprinse intre 500-700 m, iar spre nord-est campia piemontana coboara in panta lina dinspre nord spre sud. in partea de est a orasului se afla Lunca raului Buzau, iar in sud Campia Buzaului, cu terenuri roditoare.

Clima orasului Buzau are un caracter continental. Temperatura medie anuala este de 10,7° C; cea mai calduroasa luna este iulie, cea mai friguroasa este ianuarie.

Cea mai pretioasa podoaba naturala a orasului Buzau este padurea Crang cu o suprafata de 189 hectare, din care 10 sunt amenajate ca parc, apoi parcul Tineretului si parcul Marghiloman.

Numele Buzau, dupa Vasile Parvan, isi are originea in radicalul tracic "Buze". La aceasta s-a mai adaugat sufixul greco-latin AIOS-EUS care nu mai e astazi activ decat in formatii culte, de neologisme latinizate, dar care atunci nu putea da decat BUZEUS - BUZAU.

Prima mentiune documentara despre raul Buzau (pe malul caruia se gasea cu siguranta un polis) se refera la faptele, credinta ortodoxa si martiriul lui Sava de la Buzau, inecat la 12 aprilie 372 in apa raului Mousaios (Buzau) de catre gotii necrestinati condusi de Athanaric (documentul "Patimirea Sfantului Sava", redactat in anul 376, se pastreaza in copii la Biblioteca Vaticanului si Biblioteca "San Marco" din Venetia). Ziua de 12 aprilie a ramas in Calendarul crestin-ortodox ca Sfantul Mucenic Sava de la Buzau. Din mai 1996 Sf. Sava devine patronul spiritual al meleagurilor buzoiene. Orasul Buzau este un dar al raului Buzau. Dupa cum spunea profesorul C. Dumitrescu, "Satul dac asezat pe malul raului Buzau, unul dintre raurile insemnate ale Munteniei, la iesirea lui dintre dealuri si acolo unde raul prezinta un vad foarte accesibil, Buzaul oferea lemn pentru constructii si foc, din abundenta, peste in baltile din jur si din rau, imas pentru vite, teren pentru agricultura". Pe teritoriul municipiului s-au gasit monede din toata perioada secolelor IV-XIII. Descoperirile arheologice au dovedit o amploare deosebita a vietii economice si sociale pe un spatiu extins (la sud de calea ferata - Targul Dragaica - Atelierele ACR - depozit UJCC).

In perioada interbelica orasul trece printr-o puternica dezvoltare industriala. Inaugurarea morii "Zangopol" are loc in 1923, cu o capacitate de 10 vagoane pe zi. A luat fiinta Fabrica "Metalurgica si Turnatorie S.A." (1928). Dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu primarul Stan Sararu construieste Piata Centrala in 1934-1935.
Dupa intrarea trupelor germane in oras, la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, in august 1944, intra trupele sovietice. Intrucat trupele germane se baricadasera in Palatul Comunal, sovieticii au tras cu tunul si au daramat turnul iar acesta a ars impreuna cu arhiva. Pana la constituirea judetului s-au modernizat intreprinderile "Metalurgica", "Uzina Mecanica" (azi "Beta S.A."), s-au infiintat Intreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice S.A.

Dupa infiintarea judetului Buzau in 1968 se construieste in primul rand pe doua platforme: Buzau-Sud pe o suprafata de 318 ha ce cuprindea 50 intreprinderi si sectii si zona industriala Buzau-Nord, cu o supafata de 125 ha ce cuprindea 32 intreprinderi si sectii. Se inaugureaza Tabara de Sculptura in aer liber de la Magura care a avut 16 editii (1970 - 1985), ce semnifica cele 16 secole de atestare a municipiului Buzau. Cei 1600 de ani de atestare documentara au fost marcati si prin construirea unui obelisc aflat in centrul parcului Crang.