Hunedoara

Amplasata la mica distanta de Costesti-Cetatuie, cetatea de la Blidaru, este considerata cea mai puternica fortificatie a sistemului defensiv din Muntii Orastiei. Este singura cetate care nu a putut fi cucerita, aparatorii predandu-se din cauza epuizarii resurselor.

Pe langa fortificatia propriu-zisa, pe Dealul Blidaru au fost gasite ramasitele a numeroase turnuri izolate care vegheau vaile masivului.

Blidaru, platou situat la sud vest de com. Orastioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se afla ruinele cetatii dacice cu acelasi nume, integrata in principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Muntilor Orastiei.  

Aflata pe culmea Dealului Blidaru, cetatea de aici a avut rosturi pur militare. Varful dealului a fost excavat, indreptat si largit, obtinandu-se suprafetele netede din interiorul cetatii. Constructia, ale carui ruine se pastreaza in buna stare, a fost ridicata in doua faze. In prima faza, a fost ridicata incinta dinspre est, de forma unui patrulater  neregulat.

La colturi au fost ridicate patru turnuri patrulatere. Intrarea in cetate se facea printr-o poarta a chicane: o data daramata poarta de lemn, inamicul se izbea de peretele din spate al unui turn si era nevoit sa coteasca dreapta, spre o noua poarta ce dadea in cetate. Tot in aceasta faza a fost ridicat pe versantul de S-V un turn izolat iar la jumatatea sudica a platoului din interiorul fortificatiei un turn locuinta patrat. Toate zidurile sunt ridicate in acelas stil "murus dacicus".

Se presupune ca la realizarea cetatii au lucrat si mesteri greci. Cronologic, constructia dateaza dupa domnia lui Burebista. In faza a doua a fost construita cetatea II, mult mai larga, ingloband si prima incinta. Turnul izolat de pe versantul de sud vest a fost legat prin ziduri ce porneau spre nord si est. Pe laturile de nord si vest ale cetatii, de pe fata interna a zidului pornesc alte ziduri perpendiculare ce intalnesc in spate alt zid care le uneste, formand astfel incaperi.

Aceste ziduri sunt ridicate din piatra locala legata cu pamant. Plafonul incaperilor era folosit ca platforme de lupta pe care puteau fi instalate masini de razboi. Inaltimea estimata a zidului in aceasta parte a cetatii este de 5-6 metri. In cetate au fost descoperite resturile unor baraci de lemn, adapostul ganizoanei de aici.

Cetatea se compune din doua parti, ambele inconjurate de ziduri lucrate de piatra fasonata.

Prima parte, respectiv prima cetate, in ordine cronologica, are forma unui trapez neregulat, fiind prevazuta la colturi cu cate un turn. Intrarea se facea prin turnul de S-V. In interior se mai afla un turn-locuinta, din piatra si lemn.

Partea a doua, construita ceva mai tarziu, poate chiar in intervalul dintre cele doua razboaie daco-romane, reprezinta de fapt o extindere a celei dintai, la nivel inferior, forma acesteia fiind un poligon neregulat. Latura de nord a celei de a doua cetati este dublata de un alt zid din pietre obisnuite, nefasonate, intre cele doua constructii obtinandu-se un fel de incaperi, parterul acestora fiind utilizat drept depozit, iar partea superioara ca platforma de lupta. In zidurile acestei a doua parti sunt cuprinse si doua turnuri unul dintre ele fiind contemporan cu prima cetate. In cuprinsul celor doua turnuri s-au descoperit mai multe vase mari de provizii.

In partea de nord si nord-vest a intregului complex se afla o cisterna pentru apa, constand dintr-o camera patrulatera, subterana la 5 m sub nivelul antic avand dimensiunile de 6,20 x 8 m. Zidurile ei, care sunt duble, pe alocuri chiar intreite, au fost tencuite cu un mortar special. Cisterna a fost prevazuta cu o bolta din piatra de calcar.

Situata pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificatia cuprinde doua incinte, unite intre ele, avand impreuna sase turnuri puternice de observatie.