Hunedoara

Situat in partea centrala a judetului cu acelasi nume, pe valea Cernei, municipiul Hunedoara se afla la 19 km de Deva. In teritoriul sau administrativ sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Zlasti, Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare.

Este strabatut de drumul judetean DJ 687 Santuhalm - Hunedoara, drum judetean care face legatura cu drumul european E 7, precum si de drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respectiv Hunedoara si Hateg.

Principalul obiectiv turistic il reprezinta Castelul Corvinilor, cetate medievala din secolul XIV, exemplu singular de resedinta nobiliara fortificata din Transilvania. Aflat in patrimoniul Primariei municipiului Hunedoara sub titulatura de Muzeul Castelul Corvinilor, acesta este situat in extremitatea sud-vestica a orasului, la 500 m de Piata Libertatii din centrul vechi, la intersectia strazilor Cernei si Voinii.

Date istorice:
Atestata documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaste o dezvoltare impetuoasa si va juca un rol important in istoria Romaniei.  Vechimea acestei asezari ce a luat nastere la poalele dealului Sanpetru la confluenta raurilor Cerna si Zlasti, este mult mai adanca in negurile timpului decat atestarea documentara. Arheologii au descoperit atat in vatra orasului cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei.

In timpul Corvinilor, Hunedoara devine targ (=opidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matei Corvin, care in 1480 ii scuteste pe Hunedoareni de plata oricaror dari, scutiti care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.

Dupa moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intra in stapanirea fiului acestuia Ioan, care se stinge de tanar. Sotia sa Beatrice de Frangepan, se va reacastori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg in 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili in Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.

Dupa al doilea razboi mondial, conform conceptiei vremii, industria hunedoareana a cunoscut o dezvoltare fara precedent. In preajma revolutiei din 1989, in Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de otel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, incaltaminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forta de munca. Populatia orasului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spatiul de locuit, si s-au construit noi asezaminte de invatamant, sanatate sau cultura.