Oradea

Oradea, capitala judetului Bihor, unul dintre cele mai semnificative centre economice, sociale si culturale in nord-vestul Romaniei este asezat intre dealurile care se interpun intre Campia Crisanei si poalele Muntilor Apuseni, pe Crisul Repede.

Orasul este plasat in extremitatea vestica a Romaniei, la intersectia paralelei de 47°03` latitudine nordica cu meridianul de 21°55` longitudine estica, la 10 km de de Bors, cel mai mare punct de frontiera la granita de vest.

Este al 10-lea oras, ca marime, in Romania si are o populatie ce se ridica la aproximativ 230.000 locuitori. Structura populatiei dupa nationalitate si religie reflecta o componenta relativ eterogena.

Vizitatorul se poate delecta cu cladiri incarcate de istorie, cu o arhitectura secession, baroc sau contemporana, cu spectacole de teatru, concerte simfonice sau muzica de divertisment, sport sau vizite la muzee, biserici sau se poate relaxa in restaurante, baruri, discoteci ori pe terase.

Se poate ajunge in Oradea cu avionul, trenuri internationale fac legatura cu marile capitale europene, sau se poate opta pentru soseaua internationala E60.

Date istorice:
Inceputurile locuirii pe meleagurile Bihorene sunt documentate arheologic din timpuri stravechi, istoria dezvoltarii si evolutiei Oradiei fiind aceea a unui oras central European, a carui situare geografica l-a plasat permanent la o confluenta de drumuri, de culturi, la o rascruce de interese politice, religioase, ori etnice, fapt care face din studiul istoriei acestui oras un demers pe cat de laborios, pe atat de interesant.

In 1113 apare prima mentionare a toponimului Oradea (Varadinum), intr-o diploma a abatiei benedictine din Zbor. Bihorul a fost transformat in comitat de catre regatul feudal maghiar. Regele Ladislau construieste cetatea Oradiei. In 1204, un document papal mentioneaza existenta unei numeroase populatii ortodoxe. Episcopia catolica cunoaste o permanenta crestere a puterii sale spirituale si economice. Navalirea tatara din 1241 a lovit si franat procesul de feudalizare din Bihor, slabind dominatia maghiara. Tatarii au devastat si distrus mai multe orase, printre care si Oradea. Faptele petrecute atunci au fost relatate in cronica lui Rogerius, "Carmen Miserabile".

Anul revolutionar 1848-1849 si-a facut simtita prezenta si in Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au intrunit, sub presedintia lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputati romani din Crisana si Banat, printre reprezentantii oradeni numarandu-se Nicolae Jiga, Ioan Dragos, Gheorghe Fonai si Ioan Gozman. Chiar daca revolutia a fost infranta, traditia revolutionara a anilor 1848-1849 a marcat decisiv constiinta publica oradeana, efectele ei pe termen lung simtindu-se, mai ales, dupa anul 1867, cand participantii la revolutie care au scapat cu viata au putut sa se manifeste in viata politica locala. A urmat o inasprire a ocupatiei austriece, caracteristica intregului Imperiu. Razboiul pentru cucerirea Independentei (1877-1878) ii aduna pe toti romanii - inclusiv pe cei din Bihor- in lupta impotriva turcilor.

Modelul stalinist a dominat intreaga viata politica, social-economica si culturala intre anii 1948-1965. Regimul Ceausescu (1965-1989), practicand o oarecare destindere si liberalizare in primii ani, a readus in prim-plan modelul stalinist si mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic.

Evenimentele revolutionare din decembrie 1989 au determinat mutatii profunde in structurile politice, sociale si economice romanesti, fiind percepute imediat si in Oradea. De remarcat, pentru perioada post-decembrista, la nivelul Oradiei, este intoarcerea acesteia la vechea sa traditie universitara. Incepand cu 2 mai 1990, prin hotarare de guvern, ia fiinta Universitatea Tehnica din Oradea, care devine, un an mai tarziu Universitatea din Oradea. In anii care au urmat, institutia a cunoscut o continua dezvoltare, fiind actualmente cel mai insemnat centru universitar din zona de vest a tarii.