Valea Jiului pastreaza numeroase dovezi istorice ale vietii oamenilor in acest tinut. De la daci au ramas cetatea Banita, avanpost strategic al lui Decebal si alte vestigii istorice, precum tezaurele numismatice descoperite la Pestera Bolii, Jiet - Popi, etc. Taranii jieni (momarlanii) au mostenit de la daci portul alb-negru, obiceiuri, cuvinte, dar si numele muntilor si raurilor dimprejur. Romanii au adus obiceiuri noi si au continuat exploatarea aurului din vai, contribuind la imbogatirea zonei.
In anul 1700, odata cu harta Tarii Romanesti a stolnicului Constantin Cantacuzino (prima opera cartografica romaneasca), tiparita in greceste la Padova, se introduce in cartografia europeana numele raului Jiu, asa cum il stim si il pronuntam astazi. Jiul mai este mentionat sub numele de Rhabon in "Geografia" lui Ptolemeu Claudiu (90-168). Originea numelui Jiului, atat a celui presupus antic cat si a celui de astazi, constituie inca o enigma pentru toponimisti.
Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, intocmite in 1720, arata intreaga depresiune a Petrosanilor populata cu gospodarii risipite pretutindeni de-a lungul ulucului intracarpatic, parand a forma un singur sat mare de la un capat la altul. Depresiunea fiind o risipire generala de salase si grupuri de case. In acea perioada, in apropierea Vaii Jiului erau numai cateva aglomerari de gospodarii ce formau nucleele unor sate. Acestea au devenit ulterior localitatile de azi. Dupa 1733, Valea Jiului a intrat intr-o faza de populare mai activa aparand noi sate, iar numarul locuitorilor sporind ca urmare a imigrarii unui numar mare de familii din alte zone.
Zona turistica Petrosani - Parang constituie un punct de atractie pentru turistii romani si din strainatate datorita resurselor naturale: peisaje montane, lacuri glaciare, fond forestier, fond cinegetic, o rezervatie botanica si partii de schi.
Zona turistica Petrosani - Parang este situata in sudul - estul judetului Hunedoara, la o distanta de aproximativ 100 km fata de municipiul Deva, resedinta de judet, facand parte din Carpatii Meridionali, grupa Parang - Sureanu.
Muntii Parang ocupa o suprafata de 1100 kmp invecinandu-se la nord cu Muntii Sureanu, la nord-vest cu Muntii Retezat, la est cu Muntii Capatanii iar la vest sunt despartiti de Muntii Valcan prin Defileul Jiului. Se remarca prin piscurile de o rara frumusete:
- varful Parangul Mare - 2519 m fiind al treilea varf ca inaltime din Romania;
- varful Carja - 2405 m;
- varful Parangul Mic - 2074 m;
- varfurile: Mija, Stoienita si Mohorul etc.
Muntii Parang adapostesc 22 de lacuri glaciare printre care:
- lacul Rosiile;
- lacul Galcescu;
- lacul Mija;
- lacul Verde.
In perioada de iarna pe langa schi se mai practica si alte sporturi de iarna cum ar fi: sanie, snowboard, plimbari cu motoscuter si zbor cu parapanta.
Ce se poate spune despre Valea Jiului si Defileul Jiului? Este o zona deosebit de frumoasa ce marita vazuta. Eu am ajuns la defileul Jiului venind dinspre Hateg. Intre Hateg si Petrosanei este o zona deosebit de frumoasa, cu dealuri ...
La fel ca în multe alte locuri din Carpati, nici aici nu exista traseu turistic, nu gasim nici un indicator. În apropierea localitatii Banita, gasim acest defileu frumos sub trecerea care duce în valea râ...
Mii de oferte de vacanță publicate de agențiile de turism partenere:
Povestiri și poze din cele mai vizitate destinatii din lume:
Nu sunteți logat