Supranumit si orasul lalelelor, Pitestiul este resedinta si cel mai mare oras al judetului Arges. Municipiul Pitesti este situat in partea central-sudica a Romaniei, intre Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestul regiunii informale Muntenia. Orasul se afla la confluenta raului Arges cu Raul Doamnei, in punctul de intersectie al paralelei de 44°51`30" latitudine nordica cu meridianul de 24°52` longitudine estica.
Date istorice:
Atestat documentar la 20 mai 1388, intr-un act de danie al domnitorului Mircea cel Batran, orasul-targ Pitesti se dezvolta ca un centru comercial, mestesugaresc si agricol. Radacinile sale se prelungesc, insa, in stravechime. in perioada daco-romana, Pitesti a facut parte din regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis, de atunci datand numeroase fragmente de zidarie, constructii, ceramica si monede. Relicvele apartinand culturii Dridu si izvoarele numismatice din epoca medievala confirma teoria potrivit careia Pitesti practica schimburi economice intense cu lumea sud-dunareana, indeosebi cu Imperiul Bizantin. Aici si-au avut temporar resedinta voievozii Basarab cel Tanar, Mihnea cel Rau si Vlad cel Tanar. Atestarea documentara de la 1388 face din Pitesti, alaturi de Campulung (1300), Curtea de Arges (1300), Braila (1350) si Slatina (1368), unul dintre cele mai vechi targuri. O prima mentiune despre orasul Pitesti apare in anul 1510. Ea este confirmata ulterior, la 27 august 1582, atunci cand se face referire la organizarea oraseneasca a comunitatii, conduse de un judet si de 12 pargari.
Intre anii 1512 si 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieste si la Pitesti curte voievodala, de unde emite numeroase documente. Boieri si dregatori de seama - Golestii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craiovestii etc. - in frunte cu domnul Unirii, Mihai Viteazul (1593-1601), au proprietati la Pitesti. Un nume legendar, care leaga istoria locurilor de perioada domniei lui Mihai Viteazul, este cel al marelui logofat Ioan Norocea, casatorit cu Doamna Stanca, fiica lui Mircea Ciobanul (1545-1554, 1558-1559) si a Doamnei Chiajna, care a detinut functia de reprezentant al Transilvaniei pe langa Poarta Otomana si care, dupa urcarea lui Mihai Viteazul pe tron, a ajuns mare vornic. Vestigii culturale din aceasta perioada au fost identificate pe langa Biserica Sfantul Gheorghe, ridicata in 1656 - prima compozitie supraetajata pe coloane de caramida din Tara Romaneasca - pe langa Schitul din Trivale - ctitorie a mitropolitului-carturar Varlaam - si pe langa Şcoala de Pictura, la care s-au format Popa Simion din Pitesti (Simion Popescu), Nicolae din Pitesti si Petre Zugravul.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, tinerii pitesteni au contribuit la eliberarea Transilvaniei, Ungariei si Cehoslovaciei, participand astfel la zdrobirea definitiva a armatelor fasciste. Numeroase sunt monumentele funerare din Cimitirul Eroilor, care amintesc de faptele de arme din cel de-al doilea razboi mondial.
Mii de oferte de vacanță publicate de agențiile de turism partenere:
Povestiri și poze din cele mai vizitate destinatii din lume:
Nu sunteți logat