Aiud

Localitatea Aiud este amplasata in culoarul depresionar axat pe cursul mijlociu al Muresului, la contactul celor trei mari unitati geografice: Campia Transilvaniei, la N-E, Podisul Tarnavelor, la S-E si Muntii Apuseni, la Vest, la o distanta de 70 km de Cluj Napoca si la 35 km de Alba Iulia.

Aiudul este asezat de o parte si de alta a soselei nationale Bucuresti - Cluj - Oradea, a liniei ferate cu aceeasi ruta, pe malul drept al Muresului, la nici 20 de km de masivul muntos Pleasa (1259 m).

Municipiul e strabatut de Valea Aiudului, care vine din munte pentru a se infrati cu Muresul. Muresul in aceasta zona a Aiudului curge linistit, printr-o albie manoasa, oferind locuitorilor o buna sansa pentru practicarea agriculturii din cele mai vechi timpuri, precum si a gradinaritului. De la fondarea localitatii, asezarea umana de aici a avut diferite organizari teritoriale.
       
In timpul romanilor localitatea s-a ridicat la rangul de pagus - circumscriptie teritoriala urbana - pentru ca in secolul al XIV-lea sa devina targ (oras). In secolul al XVIII-lea, mai exact in 1716 Aiudul devine capitala Comitatului (judetului) Alba de Jos, rol pe care il va detine timp de 213 ani, deci pana in 1929, dupa care ramane oras in judetul Alba.

Din 1952 Aiudul devine resedinta raionului Aiud, regiunea Cluj, pana in anul 1968. Din acea perioada Aiudul face parte dintre cele noua localitati urbane ale judetului Alba. In organizarea sa teritoriala sunt incluse si urmatoarele localitati: Aiudul de Sus, Magina, Gambas, Pagida, Ciumbrud, Sancrai, Garbova de Jos, Garbovita, Garbova de Sus. 

Etimologia denumirii orasului Aiud este destul de nuantata. In harta lui Castorius printre cele 45 de localitati de pe teritoriul Daciei apare si Brucla, cea mai apropiata localitate de actualul Aiud. O ipoteza este ca Aiud ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda Tadeul, in cinstea caruia s-a ridicat biserica "Villa Iudae Thadae" (1839). Aiud apare ca denumire in limba romana in 1854, dupa ce in 1839 era Ajudu si in 1850 Ajud.