Deva

Resedinta a judetului Hunedoara, este situata pe malul stang al Muresului, la 187 m altitudine, la poalele muntilor Apuseni si Poiana Rusca.

Numele Deva se considera ca provine din cuvantul dac "dava" insemnand fortareata sau cetate. Alte teorii atribuie originea numelui DEVA Legiunii romane Augusta a II-a mutata in jurul Devei din Castrul Deva, in prezent Chester din Britania; influenta celtica leaga numele DEVA de denumiri de locuri pre-romano-iberico-celtice similare din Galia si Iberia.

Deva este dominata de Dealul Cetatii (371 m), de origine vulcanica, avand forma unui trunchi de con si care ofera o priveliste minunata asupra Vaii Muresului.

Dealul Cetatii este rezervatie naturala datorita speciilor rare ale florei si existentei viperei cu corn (Vipera Ammodytes).

Pe varful dealului sunt ruinele cetatii (Cetatea Devei) construita in secolul XIII in timpul invaziilor mongole, in perioada romana timpurie.

Dezvoltarea orasului din secolele care au urmat este o consecinta a protectiei oferite de fortareata. Ca centru militar si administrativ a jucat un rol important in istoria Transilvaniei.

Date istorice:
Prima atestare a Devei dateaza din 1269, numeroase vestigii, in mare parte conservate la Muzeul Judetean Hunedoara, demonstreaza ca localitatea dateaza din neolitic, din epoca pietrei slefuite (5500-2500 i.e.n.). Toate celelalte epoci istorice care s-au succedat sunt bine reprezentate pe acest teritoriu, dovada fiind numeroasele vestigii din epoca bronzului, a civilizatiei daco-romane si a epocii prefeudale ce a urmat retragerii aureliene.

Resedinta voievodala din 1307 si centru al unui district militar valah inca din secolul al XIV-lea, Deva, dominata de Cetate, cunoaste o importanta dezvoltare economica in timpul domniei lui Iancu de Hunedoara si pe tot parcursul Evului Mediu.

In timpul atacurilor turcesti din anii 1550, 1552 si 1557, localitatea a fost devastata, iar Cetatea asediata. In toamna anului 1600, in drumul sau spre Praga, trece prin Deva Mihai Viteazu. Asezarea strategica determina ocuparea Cetatii in 1686 de catre austrieci. In cursul secolelor al XV-lea si al XVII-lea, in orasul Deva iau fiinta, gratie dezvoltarii mestesugurilor, breslele cizmarilor, croitorilor, tamplarilor, etc.

Locuitori ai Devei si ai satelor din imprejurimi au participat la rascoala din 1784 condusa de Horia, Closca si Crisan luand parte la atacul dat de rasculati la inceputul lunii noiembrie 1784 asupra Cetatii in care se adapostea nobilimea. In timpul revolutiei de la 1848-1849, Deva devine terenul unor lupte inversunate, iar la inceputul lunii august 1849, in timpul exploziei de la depozitul de munitii, zidurile Cetatii sunt aruncate in aer. Cetatea ramane in ruina pana in zilele noastre.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea iau nastere si se dezvolta institutiile economiei capitaliste: banci, pravalii, institutii de stat, ateliere mestesugaresti. Locuitorii Devei au participat alaturi de toti romanii din Transilvania la marea adunare de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918.

In toata perioada ce a urmat razboiului mondial si pana la instaurarea regimului comunist, Deva a fost un centru politico-administrativ ce si-a dezvoltat institutiile specifice.