Targu Jiu

Orasul Targu-Jiu poarta numele raului Jiu, care-l strabate si care in decursul timpului si-a mutat albia de la Delusorul Prejbei spre vest, formand trei terase ce constituie suprafata administrativa a localitatii. Era vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani. Teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete cu paduri salbatice. El oferea astfel, un bun adapost locuitorilor aparandu-i impotriva navalirilor straine.

Se intersectau aici importante artere de circulatie care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Banat. In preajma sa stationau unitati militare romane incartiruite in asezari fortificate. In timpul razboaielor de cucerire a Daciei o parte din armata romana, conform marturiilor istorice, a trecut prin localitate.

 

Eruditul om de cultura gorjean Alexandru Stefulescu sustine intr-o lucrare a sa despre Targu-Jiu, ca in vremea romanilor localitatea era un vicus, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Targu-Jiu - Rovinari au scos la iveala in partea de sud-est a orasului un mozaic, tigla si caramizi romane, precum si ceramica asemanatoare celei descoperite in apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu.

Orasul este mentionat pentru prima oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran. Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand calitatea de targ.

In secolul al XVII-lea Targu-Jiul indeplineste functia de resedinta a Gorjului. El a adapostit adesea, in vremuri de restriste, pe unii domnitori ai tarii cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii. In anul 1631 orasul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab si cele ale lui Leon Voda Tomsa.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Targu-Jiu, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine cateva zile mai tarziu pe Campia Padesului.

Un episod aparte, in istoria bataliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, il constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - batranii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasa, aparandu-si cu vitejie caminurile".

Din randul populatiei gorjene s-a ridicat si tanara eroina Ecaterina Teodoroiu originara din Vadeni, azi cartier al orasului, care si-a dat viata pentru apararea pamantului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia precum si a celorlalti eroi gorjeni in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.